Postări

4AM in iad (colonelumorteni)

Imagine
E focul ce arde in mine.E bezna in sufletul meu nu mai vad raza de soare simt cimitirul e atat de aproape ma cheama.O sa dorm.Am ales armele Doamne nu am ales o cruce de lemn ca Tine.iarta-ma doamne o sa-mi umplu capul cu plumb nu te uita la mine nu plange nu regreta sunt intr-o camera unde ma vaneaza Moartea.Ma priveste de la distanta pentru Tine nu are nici o importanta.NU MA PRIVII DOAMNE ALEG SA MA SINUCID NU MA OPRESC NU ARE SENS POATE TU VEZI CEVA EU VAD IN FATA MEA DOAR MOARTEA PE CARE NO IEI DE LANGA MINE CARE AM CHEMAT-O LA MINE IN NOPTILE CAND PLANGEAM DUPA O CURVA CARE ISI BATEA JOC DEA STA O SA ARD IN FOC NO SA MA STING ..aPRIND LUMNARI CA SA NU-MI BAG PULA IN EA DE TRADITIE ORICUM MA DUC PE PULA AM LUAT DEJA O DECIZIE.E RANDUL MEU SA SFARSESC CU VIATA.Ce stiu altii ce simt eu? Ce le pasa lor de mine?Tie Doamne iti pasa de mine ? Stiu ca iti pasa dar mie nu imi mia pasa am ales sa plec in infern ca exista demonii ma cheama la ei si...

Picaturi de venin pe suflet(by colonelumorteni)

Imagine
Prea sentimental am vrut sa iau o pauza de la tot, din pacate nu pot incepe o noua viata decat daca o termin pe asta . Imi vad imaginea distrusa in oglinda pare ceva malefic uneori ma panicheaza.Incep sa vad cum ma curat total.ma degradez pe zi de trece o sa ajung un cadavru viu cu o injima care inca bate dar simte prea multe la figurat.ma intristez numai la gandul ca devin trist indiferent de situatie nu pot zambii.E ca un calvar pare infernul pentru mine si aprind iar o tigare pe care o consider cea mai buna prietena pe langa obsedata asta de singuratate care nu renunta la mine.cad pe ganduri, ametesc si ma duc departe ...prea departe de realitate ma duc spre paranoia totala.De ce intotdeauna orgoliul oamenilor te ucide incet incet?Visez spre iertare si uitare dar sunt atat de departe aproape imposibile aproape inexistente.da...vreau sa fac pauza...vreau sa faca pauza pentru ca nu mai inteleg umanitatea lovita de...

Eu

Imagine
Salut... am decis sa vorbesc putin despre mine, nu cred ca intereseaza pe cineva ce am de spus dar simt nevoia sa spun cateva lucruri despre mine. Eu personal nu ma pot descrie pentru ca nici eu nu ma cunosc atat de mult cum ma cunosc altii.Nu vreau sa fiu ironic dar ,,lumea' te cunoaste mai bine decat te cunosti tu corect?Nu vreau sa pledez in victima deoarece am facut multe rele multi cunoscandu-ma pentru partile mele rele, si putini pentru partile mele bune, lucruri bune de care sincer nu am dat dovada in toti anii astia.In toti anii astia m-am comportat exact cum merit sa fiu tratat. Ceva de genul:,,Nimeni nu imi sta in cale va distrug pe toti" Realitatea e cu totul alta nu vreau sa incerc sa fiu fals o sa spun direct care e treaba si sunt convins ca o sa ma regasiti in cateva lucruri pe care le spun eu despre mine. Am probleme psihice, nu pot spune cu exactitate ce am dar pot incerca sa spun ce simt daca te intreseaz...

Atunci cand tristetea ucide culori

Imagine
La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar...

Atunci cand tristetea ucide culori

Imagine
La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar...

Atunci cand tristetea ucide culori

La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar...

Soricelul din camera mea

Imagine
Pe la ora pranzului stam linistit pe fotoliu in amera mea si ma uitam pe pc. la un moment data vad o mica , creatura care se uita la mine ma privea insistent de la usa. Oare ce sa fie/ Un soricel minuscul se scutura in voie si parca imi ranjea. Am sarit speriat de aceasta creatura poate inofensiva. Am cheamat repede pe mama care imi adusese rufele spalate si m-am panicat strigand ca sa il prinda dar sa nu il omeora ca imie ste mila sa-l duca in gradina sa traiasca fericit constient fiind ca poate il despart de familia lui care banuiesc ac se fala in apropiere.Era intr-un colt fugise acum nu stiu unde este sa va spun ce s-a intamplat. mama nu a vrut sa puna mana ep el si l-a chemat pe tatal meu dar tatal meu a venit cu o matura si un voraj nu voia nici el sa puna mana ep el..Eu ma panichez extrem de des, tata a vrut s atraga covorul si sa il calce dar eu am strigat :nuuuuuuuuuuuuuuuuuuu" defapt parca as fi vrut sa il prinda dar nu in acel mod, el a fugit sub pat.... Tata indignat a...