colonelu morteni

La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar

La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar

La inceput eraqu culorii vii prin locurile unde gandul meu zbura cu o viteza pe care nu o percepeam , nu o simteam si nu stiam ca intr-o zi ma voi intoarce din taramul viselor ca un copil dezamagit de un parc de distractii.Era frumos puteam vedea albastrul cerului si verdele ierbii pentru ca zambeam si nici usrii sau leii nu ma atacau, imi zambeau puteam sa cutreier zarile....dar atunci cand iti da o lacrima care curge atat de incet spre inima incat ai vrea sa sa curga mai repede pentru ca asa ai putea zambii din nou dar no face. lacrimile erau in ochii mei care ramasesera atintiti spre umbra care venea din departare. E ca un nor tristetea incet incet vedeam cum acopera tot ce era viu in natura. dar sufletul tau nu renunta cauta sa picteze petele intunecate in culorile inimii tale indiferent ca cineva sau ceva anume poate un pictor al intunericului si raului suprem incerca sa deseneze cu negru tot ce era colorat. Tu nu ai renuntat chiar si atunci cand mai puteai colora doar

Pe la ora pranzului stam linistit pe fotoliu in amera mea si ma uitam pe pc. la un moment data vad o mica , creatura care se uita la mine ma privea insistent de la usa. Oare ce sa fie/ Un soricel minuscul se scutura in voie si parca imi ranjea. Am sarit speriat de aceasta creatura poate inofensiva. Am cheamat repede pe mama care imi adusese rufele spalate si m-am panicat strigand ca sa il prinda dar sa nu il omeora ca imie ste mila sa-l duca in gradina sa traiasca fericit constient fiind ca poate il despart de familia lui care banuiesc ac se fala in apropiere.Era intr-un colt fugise acum nu stiu unde este sa va spun ce s-a intamplat. mama nu a vrut sa puna mana ep el si l-a chemat pe tatal meu dar tatal meu a venit cu o matura si un voraj nu voia nici el sa puna mana ep el..Eu ma panichez extrem de des, tata a vrut s atraga covorul si sa il calce dar eu am strigat :nuuuuuuuuuuuuuuuuuuu" defapt parca as fi vrut sa il prinda dar nu in acel mod, el a fugit sub pat.... Tata indignat a

Ea nu stia ca in spatele ei ma aflam eu atunci cand radea sau plangea dar nu ma vedea deoarece erau poate mult prea multe lacrimi ca sa ma vada. Ea nu stia ca desi vreodata eram inconjurat de multe fete ma simteam tot singur pentruca nu simteam ca e EA, am cautat ani la rand sa inteleg ce inseamna iubirea dar nu am reusit sa aflu pentru ca niciodata nu am fost cu EA. Dca iubirea e foc imi doresc sa se faca cenusa nu o mai vreau pentru ca simt ca cer mult prea miult de la dragoste si e in zadar la urma urmei dispare chiar si speranta.Ea inca nu stie ca au curs lacrimi pe scrumul de tigare si singura pe care o imbratisam era doar o imagine in mintea mea. ea insa stie ca sunt obsedat e o obsesie care nu se stinge in paharul de vodka, nici macar medici nu o pot vindeca iar Dumnezeu inca permite sa o am la infinit nu se opreste e un sir de ganduri aruncate la gunoi o iubire imortala care nu se implineste niciodata.E o iubire care se naste zilnic , o iubire care prinde viat prin lacrimi ssi

Ai crezut ca daca par ca nu am suflet nu imi vor curge lacrimi. Nu reuseam sa inteleg cum mi-ai taiat aripile si am cazut in gol eram puternic asa spuneai. Imi spunea-i ca am inima de gheata ca nu simt nimic, spunea-i ca sunt de piatra. Eram de piatra m-ai facut bucati si nu iti amintesti cand m-ai mintit? Ai spus ca inima mea e a ta. 10 gloante de luam in cap si tot mai batea inima in mine.Tu ce vezi ? lacrimi nu? Iti spun eu e sange in lumea dragostei a curs sange. Mi-ai legat cu lanturi sentimentele,ura,iubire haos ...te intrebi de ce sunt gol pe dinauntru? E pentru ca ranile ce mi le-ai provocat si-au spus cuvantul..Nu mai am nimic doar 4 pereti reci, si uite uite ma vezi? acum chiar cad, cad pe pat si incerc sa plang dar nu mai am lacrimi in ochi, mi-a inghetat sufletul, sunt intoxicat cu durere stii cum iti roade creierul?dca tu esti acea imagine vreau sa cred ca am innebunit nu e nimic real la fel cum tu nu ai fost reala am crezut ca esti totul , stiai ca te faci bucati din cap

Poti trai 2 vieti. Una reala si una imaginara.Alegand sa traiesti visand iti poti indeplini visele dar numai daca lupti, atunci cand alegi viata reala e ca o palma primita uneori cand nu te astepti si nu intelegi de ce. In realitate conceptul de visare iti mareste adrenalina ca si cum ai fi ori nebun ,beat sau drogat nu e de mirare ca alegi ceva fals uneori preferi sa nu vezi realitatea.cand simti ca ai totul dar defapt nu ai nimic ai inteles ca iubirea inseamna oameni nu lucruri.daca simti ca ai totul iubind lucrurile atunci nu ai nimic lucrurile nu au suflet.Lucrurile pot cumpara suflete si nici nu iti dai seama cand o face, In fine dupa ce te-a cumparat..asta no sa sune prea metaforic sau poate ca da ....asa, dup[a ce te-a cumparat degeaba iti mai bati capul sa stergi urmele lasate de un pix stricat pe care tu insuti ai ales sa-l folosesti pe inima in incercarea de a desena o lume asa cum o visai realizezi ca ti-ai mazgalit doar sufletul cu o doza de culori vii care la naiba nu erau

Traim intr-o lume unde banii au luat locul sufletelor. Ai vrea sa fie bine dar esti inconjurat de spini, ti ochii inchisi nu vrei sa-i deschizi , ai impresia ca esti inconjurat de petale dar sunt doar spini, Nu se vede? Ai gauri adanci in suflet. Vrei sa castigi o lume care spui ca iti face rau, defapt nu..o lume care te ridica in slavi pentru fiecare lucru pe care il faci. Adevarul e ca toti suntem stele dar la naiba tu vrei sa fi soarele sau luna e ok noi stelele te remarcam. Noi toti am vrea sa aratam lumii intregi ca zambim dar ne mintim. Suntem propriile noastre minciuni e greu sa accepti realitatea, atunci cand o so faci o sa ai impresia ca esti slab dar sincer ai avut cea mai mare putere sa accepti cine esti cu adevarat.Slabiciunea era masca ta.Nu te ascunde dupa masti intr-o zi vei vrea s scapi de acea masca dar nu vei mai avea puterea so faci.Totul se stinge dar refuzi sa crezi asta

Cel mai dureros lucru este sa te ascunzi in locul unde candva prindeai aripi pentru ca stii ca acolo sunt visele tale, pentru ca simti ca acolo ai lasat o dezamagire atat de imensa incat fiecare lucru pe care il privesti rupe pana la ultima bucata din suflet ramasa intre zidurile daramate ale propriei tale depresii car odata erau cladiri imense pline de viata, sperante, pe care credeai ca nimeni nu le poate distruge, stiai ca ai puterea sa mai cladesti altele , singuratatea si-a pus amprenta pe toate visele tale si ai preferat sa le lasi acolo departe sa le uiti pana au devenit aproape fragmente greu de reconstruit. E ca un puzzle pe care aproape il terminasei mai lipseau cateva piese si era complet . dar pentru ac stiai ca nu poate fi complet ai renuntat si l-ai trantit atat de tare de pamant facand-ul mii de bucati, visele tale imprastiate in noroi. Odata cu visele ai ales sa distrugi si sperantele cu aceeasi putere lovind in intuneric o inima care candva batea cu putere la fiecare